Delta Dunarii-Rezervatie Naturala a Biosferei

Delta Dunării – Singura deltă din lume declarată Rezervație a Biosferei

INTRODUCERE

Delta Dunării este singura deltă din lume declarată în întregime rezervație a Biosferei, fiind inclusă în Lista Patrimoniului Universal Cultural și Natural UNESCO.

Delta s-a format de-a lungul a 10 000 de ani si continua sa creasca inca si astazi, fiind considerata cel mai tanar pamant romanesc. Este cea mai bine conservata delta din Europa, iar din anul 1990 este parte a Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind considerată rezervație a biosferei. Este un labirint de lacuri si canale, ce serpuiesc prin cea mai mare suprafata compacta de stuf din lume și este una dintre zonele cu cea mai mare biodiversitate de pe planeta.

Delta Dunarii (3446 km²), aflata in mare parte în Dobrogea, Romania si partial in Ucraina[1], este a doua ca marime și cea mai bine conservata dintre deltele europene.Delta creste an de an cu aproximativ 40 m². In momentul de fata suprafata deltei este de peste 5 700 km². 

ISTORIC

Delta Dunarii s-a format in doua perioade: predeltaica si deltaica.

Perioada predeltaica corespunde perioadei glaciare, reprezentative fiind depozitele de loess aflate in insula Letea si Caraorman.

Delta s-a format intr-un vechi golf al Marii Negre, Golful Tulcea, acesta era umplut cu aluviuni incepand cu perioada Cuaternara.

Ridicarea sau umplerea s-a realizat in mai multe etape, fiind ajutata de fluxul si refluxul Marii Negre.

Faza Sfantul Gheorghe I , în perioada 9.000 -7.200 I.H., cand tinutul mlastinos traversat de Bratul Sf. Gheorghe a inaintat si inconjurat capatul cordonului marin din zona Murighiol – Dunavat. Ca urmare, s-a format delta secundara Sfantul Gheorghe I. Tot in aceasta etapa, Golful Chilia s-a transformat în Lacul Chilia, „uscatul” inconjurand partea de est a orasul Ismail.

Faza Sfantul Gheorghe II si Chilia , de acum 2000 ani in urma si pana azi. Ridicarea nivelului marii, blocarea cu aluviuni a bratului Sulina, va determina formarea bratului Chilia si reactivarea bratului Sfantul Gheorghe, acesta formand o nouă delta secundara. Delta secundara a Sulinei va disparea, insaa se va forma delta secundara a bratului Chiliei. Se formeaza Lacul Sinoe si Lacul Razim.

Ca relief, Delta Dunarii este formata din grinduri si ostroave, garle, mlastini, balti, brate de apa, canale, nenumarate lacuri mici si mari. Ea se afla pe primul loc in Europa ca rezervatie cu teritorii mlastinoase, teren umed.

Prin urmare, Delta Dunarii s-a format de-a lungul a mii de ani prin inaintarea ei incet în mare, datorita sedimentelor aduse de Dunare, dar conditiile cele mai importante au fost oferite de loessul existent din perioada glaciara și de aluviunile aduse de curentii Marii Negre de la raurile Nistru, Nipru și Bug, care au format un cordon, baricadă maritima.

SPECII

Cele mai protejate specii de pasari din Delta Dunarii

Soimul dunarean este o pasare rapitoare de zi, cu o lungime corporala cuprinsa intre 47-58 centimetri si o anvergura cuprinsa intre 97-120 centimetri. Greutatea corporala variaza intre 730-1.300 grame. Este cea mai rara specie de pasare clocitoare din Romania.

Cormoranul pitic este o specie acvatica, traieste pe lacuri si iazuri extinse, cu vegetatie abundenta. In timpul iernii cormoranul mic sta pe lacuri de acumulare.

Rața rosie este cunoscuta sub numele de rata cu ochi albi si este o specie caracteristica zonelor umede cu stufarisuri. Se hraneste cu plante acvatice, moluste, insecte și pesti. Populatia europeana a speciei este relativ mica, fiind cuprinsa intre 12.000 si 18.000 de perechi.

Pelicanul cret este pasarea cu cea mai mare dimensiune din familia sa. Poate ajunge pana la 180 de centimetri de la varful cozii pana la capatul ciocului. Aripile sale întinse masoara între 310 si 345 de centimetri lungime. Pelicanul cret prefera in special zonele cu umezeala ridicata precum deltele, estuarele și lagunele.

Specii importante de plante

In Delta Dunarii predominA vegetatia de mlastina stuficola, care ocupă cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.

Stuful formeaza una din cele mai intinse suprafete compacte din Delta Dunarii, acoperind peste 1500 de kmp din suprafata totala a acesteia.

Stuful formeaza plauri ce sunt constituiti dintr-o impletitura de rizomi de stuf (peste 80%) si radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol, asociate intr-un strat gros de 0,5 – 1,7 m. 

Papura lata si papura ingusta

Sunt plante perene, ambele specii de papura sunt foarte raspandite, intalnindu-se la marginea baltilor, lacurilor, canalelor, apelor lin curgatoare.

Papura cu frunza lata poate atinge inaltimi de pana la 4 m, are frunzele late de 1-2 cm, bazale, liniare, plate, fata de papura cu frunza ingusta (dupa cum ii spune si denumirea) ce are frunza de pana la 1 cm latime.

Ambele specii infloresc in lunile iulie-august.

Nufarul galben

Nufărul galben este o planta acvatica perena, rapsandita in zonele temperate ale globului. In general Nuphar cuprinde o singura specie.

Creste in ape nu prea adanci, stagnante sau care curg linistit. Are frunze mari, cu diametru de 25-30 cm, sustinute de de lungi poetioli rigizi si drepti, ce au puterea sa mentina impresionanta frunza plutitoare deasupra apei. Uneori, frunza este acoperita complet de apa. Este colorata in verde intens, e rotunjita si foarte des ia forma de inima, avand marginile ondulate.

PROBLEME DE STUDIU

“Principala problema cu care se confrunta Dunarea la ora actuala este poluarea. Din cauza ca orasele romanesti de la Dunare nu au sisteme de epurare a apei uzate, fluviul este cel mai poluat pe sectorul Romaniei, a explicat, pentru Green Report, Costel Popa, directorul asociatiei „Salvati Dunarea si Delta” cu ocazia Zilei Internationale a Dunarii.”

PROBLEMELE ECOLOGICE ALE DELTEI DUNARII

“In ultimul secol, Dunarea, impreuna cu flora si fauna sa, au suferit pierderi considerabile, se precizeaza in comunicatul ARBDD. In prezent, bazinul mai are doar 20% din fostele sale lunci, din care numai jumatate este in stare naturala sau apropiata de starea naturala.

Luncile care au ramas, impreuna cu mii de lacuri si iazuri, formeaza inca o retea esentiala de zone de hranire, refugiu si cuibarire pentru pesti si pasari, inclusiv pentru specii serios amenintate cum ar fi barza neagra, vulturul codalb, pelicanul cret si sturionii de Dunare. Zonele umede actioneaza deasemeni ca veritabili „rinichi” ai bazinului, curatindu-l de poluatorii daunatori.

Problemele de mediu ale bazinului dunarean pot fi rezolvate numai printr-un angajament colectiv si un efort comun al tarilor riverane. In semn de recunoastere al acestui fapt, in 1994 a fost semnata la Sofia, in Bulgaria, Conventia pentru Protectia Fluviului Dunarii.”

SOLUTII

“Sfatul meu pentru toti cei care iubesc Delta Dunarii si vor sa se reintoarca intr-un loc curat si primitor, este ca turistii sa se informeze si sa stie exact unde au voie sa campeze, sa fie mai responsabili cu mediul inconjurator si sa lase locul in care au stat la fel de curat cu l-au gasit cand au ajuns.

Turistii trebuie sa fie responsabili, sa minimizeze impactul negativ asupra mediului inconjurator si sa contribuie la conservarea patrimoniului natural”, a declarat presedintele Asociatiei de Management al Destinatiei Turistice Delta Dunarii, Catalin Tibuleac.”

Organizarea de actiuni ce cuprind activitati de curatenie in toate sectoarele ce pot fi cuprinse de voluntari.

CONCLUZII

Delta Dunarii trebuie protejata si conservata, deoarece este zona de habitat a mai multor animale, foarte multe fiind pe cale de disparitie.

Aceasta arie trebuie protejata si din punct de vedere al florei, aici intalnindu-se Padurea Letea, una dintre cele mai vechi rezervatii natural din Romania. Aici intalnim stejarii batrani in jurul a 300 de ani, tot aici sunt prezente peste 10 specii de orhidee, dar si o specie de liana ce ajunge pana la 25m.

Putem proteja Delta si alegand un ghid care se pricepe in a nu deranja acest areal. (barci de mica viteza)

Putem descoperi aceasta frumusete a naturii si intr-un ritm lent, fara a deranja unicitatea locului.

Obiective turistice din Delta Dunarii

• Insula Sacalin 

Insula Sacalin este o insulă nou formată, în Marea Neagra, la mica distanta de coasta romaneasca, in dreptul bratului Sfantu Gheorghe al Deltei Dunarii. Initial Insula Sacalin era formată din doua insule mai mici: Sacalinu Mare si Sacalinu Mic. Insa cu timpul cele doua s-au unit si au format o masa unitară de pamant cu suprafata de 21.410 hectare.

Guvernul Romaniei a declarat zona o rezervatie a biosferei si a interzis popularea insulei, inca din anul 1938.

• Rezervatia Sf. Gheorghe - Palade - Perisor - Zatoane 

Rezervatia Sf. Gheorghe - Palade - Perisor - Zatoane se întinde în sudul comunei Sfântu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesate de dune paralele.

Teritoriul insulei, candva fragmentat in mai multe insulite, loc de refugiu al pasarilor, este inglobat in Rezervatia naturala ornitologica Sf.Gheorghe-Palade-Perisor-Zatoane.

• Farul din Sulina 

Reper intern al orasului Sulina, farul este situat la 2,5 km distanta de malul actual al Marii Negre.

Constructia acestui far a fost stabilita dupa infiintarea Comisiei Europene a Dunarii, prin "Actul public privind navigatia la Dunare", emis la 2 noiembrie 1865 la Galati.

• Complexul lagunar Razim - Sinoe

Complexul lagunar Razim – Sinoe, o componenta a rezervatiei, este situat in sudul Delta Dunarii si ocupa o suprafata totala de cca 1145 km2 din care suprafata lacurilor este de 863 km2. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara, initial ocupata de apele maritime si care a fost segmentata ulterior prin formare de cordoane si grinduri.