Litoralul României

Litoralul românesc reprezintă o parte din țărmul occidental al Mării Negre și se întinde de la granița cu Ucraina (Nord, în golful Musura) până la cea cu Bulgaria (Sud, la câteva sute de metri de localitatea Vama Veche).

Clima temperată, apa cu salinitate redusa și orientarea plajei către est crează condiții excelente pentru petrecerea unui concediu estival în cele mai bune condiții pe litoralul românesc. Plajele de pe litoralul românesc sunt acoperite cu nisip fin și au o lățime generoasă care atinge în unele locuri 150 - 200 de metri. Există totuși o diferență sesizabilă între plajele din nordul litoralului (Năvodari, Mamaia, Constanța) și plajele din sud. Cele din nord sunt mai late și păstrează o linie a țărmului uniformă, în timp ce întinderile de nisip din sudul litoralului au multe sectoare mai înguste, sunt brăzdate de golfuri sau mărginite de faleze înalte. 

Este cea mai exploatată zonă turistică din România. De-a lungul malului mării se întind 2 municipii, 2 orașe mai mari și alte 2 orașe, mai mici, precum și numeroase stațiuni turistice de vară. Principalele orașe, dar și principala zonă de interes, unde se află majoritatea stațiunilor și a atracțiilor turistice, este județul Constanța ; celălalt județ riveran este județul Tulcea, ambele părți din regiunea istorică Dobrogea. Principalul oraș, fiind socotit și capitala acestei regiuni, este Constanța (290.000 locuitori). Al doilea ca mărime este Mangalia (50.000 locuitori), apoi vine orașul Năvodari (39.000 locuitori), ambele în județul Constanța. Alte orașe din zonă sunt: Sulina (3.300 locuitori), Eforie (10.000 locuitori) și Techirghiol (7.000 locuitori).

Litoralul reprezintă limita între teritoriul continental și teritoriul maritim al României, acesta din urmă delimitat definitiv (cu excepția unei fâșii de ape în dreptul golfului Musura) abia în 2009.

Partea terestră a litoralului românesc (țărmul) se întinde pe o lungime de 245 km. și se compune din trei sectoare geomorfologice:

• la nord, Delta Dunării;
• la mijloc, complexul Razim-Sinoe cu grindurile care îl despart de mare;
• la sud, coasta dobrogeană formată dintr-o alternanță de faleze, de plaje și de limane înșiruite între sudul grindului Chituc și frontiera bulgară.

Lungimea totală a țărmului Deltei și complexului Razim-Sinoe (ambele incluse în Rezervația de biosferă a UNESCO, patrimoniu mondial) este de 163 km ; restul coastei se întinde pe 82 km. În fiecare an, un număr crescând de turiști vizitează litoralul românesc, pe care construcțiile și amenajările se înmulțesc, mai ales în partea de sud (cei 82 de km situați în afara Rezervației), reducând treptat zonele încă naturale. O problemă legată de prima este poluarea, atât vizibilă (gunoaie) cât și invizibilă (ape de scurgere nefiltrate, efluenți industriali sau agricoli). În anul 2009, litoralul Mării Negre din România a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști, din care un număr de aproape 40.000 au fost străini.

Strălucirea soarelui pe litoralul românesc are o medie anuală de 2.500 de ore, identică cu cea de pe plajele coastei dalmate (Croația) și apropiată de cea a coastelor mediteraneene.

Țărmul este destul de variat, format din forme ușor ondulate, cu capuri accentuate și golfuri prelungite adânc pe văile dobrogene, cu faleze, plaje, lagune și cordoane de nisip.

În zona Agigea se afla, până la amenajările legate de mărirea portului Constanța și de Canalul Dunăre-Marea Neagră, unica rezervație de dune marine din România, la 50 m de mare, întemeiată de profesorul Ioan Borcea, în vecinătatea sanatoriului TBC Osteoarticular „Dr. V. Climescu”: ea ocupa o suprafață de 5 ha pe un podiș mai înalt. Între localitățile Doi Mai și Vama Veche, există teoretic o altă Rezervație naturală integrală (terestră și maritimă) dar practic, lipsa de fonduri pentru rezervație și de informare a publicului duce, vara, la exploatarea și poluarea intensivă și a acestei porțiuni sudice a litoralului românesc.

Partea acvatică a litoralului românesc (marea și limanele) se întinde pe aproximativ 39.940 de kilometri pătrați, constând din:

• ape interioare (limanele) – 892 de kilometri pătrați,
• apele maritime teritoriale – 4.487 de kilometri pătrați,
• zona contiguă a apelor teritoriale – 4.460 de kilometri pătrați, și
• zona economică excluzivă – 30.100 de kilometri pătrați.

După revoluția din 1989, declinul general al navigației, dispariția flotei comerciale române și pierderea locului privilegiat al portului Constanța ca principal punct de tranzit al exporturilor românești, au periclitat economia maritimă și șantierele navale de la Constanța și Mangalia. Simultan declinul turismului străin la Marea Neagră a fost compensat de creșterea turismului intern. În ciuda unui context economic dificil, turismul este azi principala activitate economică a litoralului: în iulie 2008, pe litoralul românesc existau 249 de hoteluri dintre care 21 de hoteluri de o stea, majoritatea în Eforie Nord, 119 hoteluri de două stele, 81 de hoteluri de trei stele, 23 de hoteluri de patru stele, cele mai multe în Mamaia. Hotelurile de cinci stele sunt Saturn, Palm Beach, Mamaia, Grand Hotel Rex și Vega. Monumente ale naturii precum Delta Dunării, Limanele Razim-Sinoe, Insula Popina sau Peșterile de la Cheile Dobrogei, monumente istorice precum Cetatea Histria, Muzeul de Istorie și alte puncte de interes se numără printre atracțiile turistice ale zonei.

Localitățile litoralului românesc sunt:

• Sulina
• Sfântu Gheorghe
• Năvodari
• Constanța
• Lazu
• Agigea
• Eforie
• Techirghiol
• Tuzla
• Costinești
• Tatlageac/Unirea/23 August
• Mangalia
• Doi Mai
• Vama Veche

Principalele stațiuni sunt:

• Gura Portiței
• Mamaia
• Eforie Nord
• Eforie Sud
• Techirghiol
• Costinești
• „Olimp”
• „Neptun”
• „Aurora”
• „Venus”
• „Jupiter”
• „Saturn”
• Mangalia-oraș
• Doi Mai
• Vama Veche