Au trecut 30 de ani de la Revoluție, iar sportul românesc a ajuns să trăiască doar din amintiri. Jocurile Olimpice bat la ușă, dar nu prea mai are cine să le deschidă. A fost atins fundul sacului (și așa peticit), iar ultimele redute din sporturile de echipă (gimnastica și handbalul) au căzut și ele sub puterea indiferenței și a lipsei de strategie.

Cu fiecare an cu care ne îndepărtăm de punctul zero numit <decembrie 1989>, sportul românesc se sufocă și mai mult în propria-i mediocritate.

Mirosul pestilențial a cuprins toate ramurile, iar singurele sporturi de echipă care mai produceau ceva rezultate și mândrie - gimnastica și handbalul - au naufragiat și ele.

Sportul în România a fost tratat după 1990 cu maximă indiferență de către cei aflați la putere. Indiferent de culoarea politică a acestora (unii au o vină mai mare decât alții, desigur), sportivii au fost văzuți mereu doar drept <arme electorale>, nu puține fiind momentele în care politicienii s-au afișat cu nerușinare alături de puținii sportivi care mai fac performanță pentru tricolor în zilele noastre (episodul cu Simona Halep și Gabriela Firea pe Arena Națională după cucerirea Roland Garros-ului rămâne unul de referință). 

Rezultatele sunt tot mai slabe, iar sportivii care reușeșc să facă performanță în unele condiții care mai degrabă li s-ar potrivi amatorilor sunt primiți cu mare fast la aeroport.

Pe Otopeni nu ai loc de flori, felicitări, zâmbete și de oameni politici care nu au nimic în comun cu ceea ce înseamnă performanța în adevăratul sens al cuvântului. 

Sunt însă multe televiziuni prezente, iar imaginile redate în buclă vor ajunge în toate curțile din România. Vorba aia, mereu se apropie niște alegeri la orizont. 

„În loc de primiri fastuoase şi de flori mi-aş dori să primesc un preparator fizic, mi-aş dori să primesc un medic care să vină cu noi la competiţie”.

Să nu uităm că am avut parte recent de un Ministru al Tineretului și Sportului care a avut un răspuns halucinant atunci când a fost întrebat dacă i se pare normal ca un sportiv de performanță (din lotul de canoe) să aibă la dispoziție 25 de lei pe zi pentru hrană: "Au nevoie de dietă, trebuie să se păstreze la o anumită greutate".

Apropo, știți cumva dacă doamna Ioana Bran ar putea cumva să se încadreze zilnic în această sumă?

"În loc de primiri fastuoase şi de flori mi-aş dori să primesc un preparator fizic, mi-aş dori să primesc un medic care să vină cu noi la competiţie. Ce mi-aş mai dori? Mi-aş dori să nu mă mai uit cu jind la celelalte delegaţii care vin cu staff-urile complete, mi-aş dori să nu mai fie aşa pentru noi şi mi-aş dori să nu mai fiu excepţia care confirmă reguila", s-a plâns pe bună dreptate Ana Maria Popescu (fostă Brânză), campioană olimpică la scrimă alături de echipa de spadă a României la JO 2016, de la Rio de Janeiro (a fost, de altfel, singura medalie de aur a țării noastre la ultima Olimpiadă). 

Undeva pe finalul lui 2018, INS (Institutul Național de Statistică) a venit cu niște date menite să ne sperie: 15% dintre români sunt obezi, iar o treime sunt supraponderali. Ne plac mult produsele de patiserie şi, desigur, carnea, dar mai puţin legumele. Așa ajung unii dintre români să consume 3.500 de calorii în medie pe zi fără să fie neapărat iubitori de mișcare.  

Sigur, veți putea spune că nu toți sunt sportivi de performanță, dar în aceste condiții aria de selecție, și așa redusă, va fi aproape inexistentă în următoarea perioadă (chiar nu ați observat că numărul copiilor care au probleme cu greutatea s-a mărit alarmant?).

Avem tot mai mulți suporteri (indiferent de sport) în toate colțurile lumii, dar sportivii care să conteze cu adevărat la vârful oricărei ierarhii sunt pe cale de dispariție. Nu mai discutăm despre faptul că mulți dintre cei pe care îi vedeți la televizor susținându-i pe ai noștri sunt conaționali stabiliți în toate zările lumii. Ei au plecat de bine ce le-a fost în România... 

Bianca Andreescu este doar ultimul caz celebru de sportiv care și-a găsit împlinirea pe alte tărâmuri. Nu știm și nu vom ști vreodată dacă ar fi ajuns campioană la US Open dacă nu pleca împreună cu părinții în Canada, ideea este însă alta: de câte potențiale campioane și-a bătut joc România grație indiferenței în ultimii 30 de ani? 

Un subiect fierbinte înainte de JO de acum patru ani (de la Rio de Janeiro) a fost cine va fi portdrapelul României. Au fost discuții aprinse pe alocuri, iar Cătălina Ponor, Simona Halep, Marian Drăgulescu și Alin Moldoveanu s-au aflat pe lista scurtă.

A câștigat prima (n.r. Ponor), în condițiile în care Halep a ales să nu meargă în Brazilia. În direcția în care <curge> implacabil sportul românesc, în curând nu vor mai exista discuții pe această temă - îl vom putea pune pe acest post direct pe președintele COSR...

Discuția despre portdrapelul de la Olimpiadă s-ar putea repeta și pentru 2020... Simona Halep? Cristina Neagu? Lista e deschisă...

Pentru a înțelege și mai bine momentul de minim istoric în care se află sportul românesc, vom diseca în parte fiecare Olimpiadă care a avut loc după Revoluția din 1989. 

Au fost, în ordine: Barcelona (1992), Atlanta (1996), Sydney (2000), Atena (2004), Beijing (2008), Londra (2012) și Rio de Janeiro (2016). 

De știut: Gimnastica este sportul cel mai de succes al României, sportivii noștri cucerind în total 25 de medalii de aur în istoria participărilor la JO. Până la un total de 72 de medalii mai găsim 21 de argint și 26 de bronz. 

Următoarele în ierarhie sunt: Canotaj (19 aur, 10 argint, 9 bronz), Atletism (11, 14, 10) și Kaiac-Canoe (10, 10, 14). Ultimele pe listă sunt tenisul (un argint cucerit de perechea Horia Tecău/ Florin Mergea la Rio de Janeiro), Călărie, Rugby și Volei (fiecare cu câte un bronz).

Așa cum promiteam mai sus, vom discuta în parte despre fiecare Olimpiadă care a avut loc după Revoluție. 

Barcelona '92 a fost prima Olimpiadă văzută după Revoluție, ea reprezentând pentru cei care iubesc mișcarea olimpică ceea ce a reprezentat Mondialul de fotbal din '90 pentru microbiști: senzația de libertate, transmisiuni tv fără o limitare din partea partidului iubit. În plus, am avut ce vedea: sportivii din țara noastră au câștigat în total 18 medalii. Dintre acestea, 4 au fost de aur, 6 de argint și 8 de bronz. 

În total, România a fost reprezentată de 179 de sportivi. Vedeta delegației a fost Lavinia Miloșovici (două medalii de aur - sărituri și sol).

La finalul întrecerilor, România a ocupat un merituos loc 11 în ierarhia națiunilor. Din delegația tricoloră au făcut parte nume precum Elisabeta Lipă, Galina Astafei, Doina Ignat, Leonard Doroftei, Laura Badea (actuală Carlescu) Reka Szabo-Lazăr, Sorin Babii sau Lavinia Miloșovici. 

La Olimpiada din 1996 s-a celebrat un secol de când visul lui Pierre de Coubertin a devenit realitate. A fost pentru prima dată când Jocurile Olimpice de vară au fost organizate într-un an diferit față de cele de iarnă. 

De asemenea, a fost pentru prima dată când JO au avut o pagină oficială pe Internet. 

România a luat parte la întreceri cu 168 de sportivi, la 15 sporturi. În total, delegația tricoloră s-a întors acasă cu 20 de medalii. 4 au fost de aur, 7 de argint și 9 de bronz.

Simona Amânar (sărituri) și Laura Gabriela Badea (actuală Carlescu - floretă individual) au urcat, printre altele, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. 

La finalul întrecerilor, România a ocupat locul 13 în clasamentul pe națiuni.

Delegația României pe tărâm australian a numărat 156 de sportivi, aceștia participând la 15 sporturi. 

A fost pentru prima dată când reprezentantii Agentiei Mondiale Anti-Doping (WADA) au efectuat teste de sânge și pentru detectarea eritropoetinei (EPO).

În total, România a cucerit 26 de medalii, 11 dintre acestea fiind de aur. Gabriela Szabo a urcat pe cea mai înaltă treaptă la 5000 de metri. 

Au strălucit multe nume din delegația tricoloră: Georgeta Andrunache, Doina Ignat (aur la rame două persoane), aur la opt rame cu cârmaci (Georgeta Andrunache, Veronica Cochela, Maria Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu, Viorica Susanu), Marius Urzică (aur la cal cu mânere), echipa feminină de gimnastică a României a cucerit aurul și Simona Amânar - aur la individual compus. 

Jocurile Olimpice s-au întors acasă, iar cu această ocazie Flacara Olimpică a efectuat un periplu mondial, în premieră pe toate cele cinci continente, fiind purtată prin ștafetă în 34 de orașe din 26 de țări.  

România a avut o delegație din care au făcut parte 108 sportivi, care au luat parte la 16 sporturi. 

În total, delegația tricoloră a adunat 19 medalii, dintre acestea 8 fiind de aur. Zestrea a fost completată cu 5 de argint și 6 de bronz. 

Canotajul (trei medalii de aur) și gimnastica (4 medalii de aur) au fost vedetele delegației. 

Cătălina Ponor a bifat trei medalii de aur la Atena: cu echipa feminină a României (al doilea aur consecutiv la JO), la bârnă și la sol. Camelia Potec a urcat pe cea mai înaltă treaptă la 200 de metri liber, iar delegația României a încheiat Jocurile Olimpice pe locul 14 în clasamentul pe medalii. 

Beijing a devenit a treia capitală asiatică desemnată să găzduiască JO, după Tokyo (1964) și Seul (1988). 

România s-a prezentat la startul competiției cu 102 sportivi care au participat la 16 sporturi. Numărul medaliilor de aur s-a înjumătățit față de ceea ce a fost la Atena, tricolorii cucerind doar 4 medalii de aur. Până la un total de doar 9 au mai fost una de argint și 4 de bronz. 

Vedetele delegației au fost Constantina Diță ( aur la maraton ), echipajul de două rame (aur pentru Georgeta Andrunache, Viorica Susanu), Sandra Izbașa (aur la sol) și Alina Dumitru (aur la judo, categoria 48 de kg). 

Dacă România a avut 9 medalii în total, trebuie menționat faptul că Michael Phelps a cucerit 8 medalii de aur de unul singur (natație). 

La finalul întrecerii, delegația tricoloră s-a situat pe locul 17 în clasamentul pe medalii. 

La una dintre cele mai spectaculoase întreceri din istoria JO, România s-a prezentat cu o delegație formată din 105 sportivi care au participat la 15 sporturi. 

Numărul medaliilor de aur a continuat să se înjumătățească pentru România, doar Sandra Izabașa (sărituri) și Alin Moldoveanu (tir - 10 metri pușcă aer comprimat) reușind să plece de la Londra cu aurul olimpic. 

Din păcate, medaliile României la Londra au putut fi numărate pe degetele de la mâini: 9.

Absolut firesc, delegația tricoloră a coborât și mai mult în clasamentul final pe medalii, România ocupând locul 27 din cele 79 de țări. 

Cătălina Ponor, argint la sol:

Pe tărâm brazilian, delegația României a numărat 96 de sportivi care au luat parte la 15 discipline sportive. 

Din păcate, rezultatele au fost dezamăgitoare, tricolorii reușind să adune doar... patru medalii.

Onoarea a fost salvată de echipa de spadă (Loredana Dinu, Simona Cristina Gherman, Simona Pop, Ana Maria (Brânză) Florentina Popescu), cea care a cucerit aurul. 

Au mai urcat pe podium: perechea Horia Tecău/Florin Mergea (argint la dublu, tenis de câmp), echipajul 8 rame cu cârmaci (Madalina Beres, Andreea Nicoleta Boghian, Adelina Maria Bogus, Roxana Gabriela Cogianu, Daniela Druncea, Laura Oprea, Mihaela Petrila, Iuliana Popa, Ioana Strungaru) care a câștigat bronzul și Albert Saritov (bronz, la lupte libere, categoria 97 de kg). 

Echipa feminină de gimnastică a României (ani în șir mândria delegației) nu a obținut calificarea...

România a ocupat la final locul 47 în ierarhia pe medalii dintr-un total de 87 de țări.

Ultima Olimpiadă când România adunase doar 4 medalii a avut loc cu 64 de ani în urmă, la Helsinki, în 1952 (facem, desigur, comparație cu JO de la Rio de Janeiro). 

Prima prezență la Jocurile Olimpice a avut loc la Paris, în 1924. Atunci, România a câștigat o singură medalie, de bronz. A urmat Amsterdam (1928 - fără nicio medalie), iar apoi Berlin (1936 - o medalie de argint) și Helsinki (1952 - patru medalii: una aur, una argint și două bronz). 

De-a lungul prezențelor la JO de vară, delegația României a adunat în total 306 medalii. Dintre acestea, 89 sunt de aur, 95 de argint și 122 de bronz. 

Olimpiada cu cele mai multe medalii a fost la Los Angeles (în 1984), atunci când România a urcat de 53 de ori pe podium. Tot la acel moment, delegația noastră a cucerit cele mai multe medalii de aur: 20. 

1. Los Angeles 1984 (20)
2. Sydney 2000 (11)
3. Atena 2004 (8)

1. Amsterdam 1928 (0)
2. Paris (1924), Berlin (1936) - (1)
3. Helsinki (1952), Rio de Janeiro (2016) - (4). 

Lia Manoliu (1990-1998)

Ion Țiriac (1998-2004)

Octavian Morariu (2004-2014)

Alin Petrache (2014-2016)

Mihai Covaliu (15 noiembrie 2016-prezent).